Strategii de dezvoltare economica 2001-2010
Componenta parcuri si concentrari industriale .
Industria turismului . Proiecte prioritare.

Pornind de la analizele-diagnostic unor domenii economice in jud. Maramures ,
unul din rezultatele suprinzatoare il reprezinta

• dinamica deosebita a domeniilor tehnologiilor informatice , unde in 1989 activau cca. 200 de specialisti grupati in cca. 10 firme de stat , iar in 2001 cca. 1000 specialisti in peste 20 de firme de profil si in aproape toate firmele din judet .

Explicatia fenomenului consta in explozia informationala precum si in accesul liber la piata calculatoarelor , iar in ultimii 3 ani a dezvoltarii conectarii la internet, adevarata revolutie a mileniului 3-Diviziunea Digitala .

Cu toata pozitionarea mun. Baia Mare intr-o zona defavorizata economic , paradoxul existentei celui mai mare numar de firme de tip Cafee-Internet (27 ) reprezinta o realitate de care nu se poate face abstractie in orice plan de dezvoltare economica, populatia (in special tineretul) demonstrind un interes deosebit pentru domeniile moderne.
http://www.mmnet.ro/HighTech/hightech.html

• la polul opus caderea domeniilor metalurgic si minier duce la o dizlocare masiva de personal , nedramatica la anumite virste apropiate de pensionare dar dramatica la generatiile care sunt la orizontul cautarii unor locuri de munca in domenii sau tari mai moderne.

Bazat pe aceste fapte si pe analize si studii detaliate efectuate in Baia Mare_ Maramures , in strategia de dezvoltare a judetului si a municipiului resedinta de judet , solutiile propuse in termen mediu si lung prevad implementarea unor zone de concentrare economica , stiintifica si educationala in care tehnologiile moderne , in special inaltele tehnologii informatice sa ocupe un loc prioritar , imbinate cu industrii specific locale -traditionale , in special industria turismului, a meseriilor si artelor traditionale (bijuterii , prelucrarea lemnului , sculptura, pictura, ceramica , etc.
http://www.baiamarecity.ro/al21/cap6.htm

Un sondaj de opinie realizat de Primaria Baia Mare , Serviciul S.P.I.D. ,
cu ocazia dezbaterii publice a schitei de strategie durabila a mun. Baia Mare - Agenda Locala 21 releva o ponderare a opiniilor cetatenilor pentru principalele domenii de dezvoltare comunitara astfel :

In ordine ierarhica domeniile considerate "foarte importante" sunt:

Situatie/pozitionare geografica

Pe axa nord-sud a judetului exista principalele aglomerari urbane , in
Sighetul Marmatiei si Baia Mare.

Acesta axa este in perspectiva integrarii europene principala axa economica din judet si (probabil din regiunea de Nord-Vest ) care via Tg. Lapus , se integreaza perfect vertical pe axa Cluj-Napoca -Alba Iulia (culoar NORD-SUD).

Sighetul Marmatiei reprezinta un cap de pod economic , potential centru de dezvoltare in contextul revenirii lui in centrul comercial Ungaria-Ucraina-Polonia-Cehia-Romania (cindva pozitionat ca atare) lucru posibil in masura in care se vor implementa rapid infrastructuri de afaceri internationale (Centre de comert exterior tip CredeMM ) si mai ales infrastructuri fizice de tip rutier: POD peste TISA (proiect PHARE2000 , magistrala rutiera de mare capacitate ,
http://www.cjmm.multinet.ro/activitati/proiecte/TiSA/index.html
Sighet-Baia Mare , cu cele 3 alternative : via Sapinta , Cavnic, Gutin,
Respectiv alte tipuri de infarstructuri specifice dezvoltarii afacerilor (comunicatii, parcuri si centre tehnologice , centre de afaceri) .

Fig. 1. Context international /vecinatati

In contextul construirii barajului de la Runcu -Firiza o alternativa optima pare a fi legarea celor doua baraje printr-o sosea care sa devina principala artera rutiera Ucraina-Sighet-Baia Mare- Tg.Lapus- Cluj-Napoca.

Tinind seama de contextul geografic , de arealul disponibil si de potentialul turistic existent in zona Izvoare_Firiza , este ideala amplasarea unui zone -sit integrat de turism "SiT_Maramures" Baia Mare:

• concentrari turistice "Izvoare_Runcu " conectata la
• un lant turistic : Izvoare_Gutin(Creasta Cocosului)_ Mogosa_Cavnic_Desesti (ArtPARK)

care ar putea concentra activitati turistice deosebite avind potential de exceptie :

Fig.2. O posibila zona ecologica : SiT_Maramures

- 10 pirtii de ski, babyski, snowboard - 2 baraje +lacuri artificiale - 4 riuri - 3 pastravarii , etc. - 5 hoteluri - 7 rezervatii naturale

Realizarea in parteneriat public-privat :
Primaria Baia Mare
Primaria Sighetu Marmatiei
Primaria Baia Sprie
Primaria Cavnic
Primaria Desesti Primaria Cernesti
Primaria Dumbravita
Primaria Negresti_Oas, Consilul Judetean Satu Mare
Consiliul Judetean Maramures, Prefectura Maramures

Impreuna cu alti actori interesati in dezvoltarea industriei turismului (Asociatii, Fundatii, Firme , Institutii Educationale , etc.) in zona a unui macroproiect poate fi un obiectiv de maxima prioritate pentru zona Baia Mare&Maramures.

Conectare cu zona urbana Baia Mare

Perspectivele dezvoltarii zonei Baraj_Firiza , cu :
- zona rezidentiala +
- parc tehnologic software , denumita generic "Soft Village " ca si o zona cu aspect traditional : case de lemn, circulatii cu vehicule usoare , etc.

Fig.3. Un posibil model de Eco_Village Baia Mare

In municipiul Baia Mare , a carui areal posibil de dezvoltare maxima ramine spre Nord , pina la statiunea Izvoarele , culoarul Firiza-Izvoare-Runcu-Sapinta este cel mai probabil pentru dezvoltarea unui turism de masa , care alaturi de IMM-uri si industria informatica ramin alternativele strategice de dezvoltare ale judetului .

Pentru acesta in zona de nord a orasului se preconizeaza dezvoltarea urmatoarele platforme de dezvoltare (parcuri industriale , stiintifice , educationale):

SoftVillage -parc it- in zona Baraj Firiza (pe locatia fostului poligon al Garzilor Patriotice ) , cu cca. 1.000 locuri de munca in domeniul dezvoltarii produselor software .

TechnoMEDIA Studio_RompluMB - parc industrial pentru
dezvoltarea industriei multimedia (conceptie si producere materiale Multimedia pentru Turism) ;
reciclare materiale din tehnologia informatiei (sticla, metal, plastic)
Reconversia celei mai importante surse de poluare spre zona industriilor moderne , conectate cu perspectiva dezvoltarii turismului ar putea crea min. 1000 de locuri de munca , din care cca. 500 ar putea proveni chiar din resursa umana actuala a Romplumb (meserii utile in industria cinematografica : electricieni, timplari, instalatori, samd.) .
Amenajarea pentru turism a minei Suior ar putea crea un unicat in domeniu , care ar putea recrea un numar de locuri de munca pentru personalul disponibilizat din zona , la fel ca si revalorificarea turistica a Vaii Chiuz Baia (pirtie de schi ) si carierei de Bazalt
Prin implementarea proiectului MiRA (management integrat al resurselor de apa in Maramures) s-ar putea valorifica turistic si rezervoarele de apa istorice (rezervor+ uzina de apa ) ale orasului , inclusiv lacul din Ferneziu , lucrari care ar necesita creerea a inca min. 500 de locuri de munca .

Incubator de afaceri it Tech_NIC in zona liceului electrotehnic (nr. 1) , www.gstehnic.multinet.ro
IMUAS-IMMUM -ELCO , incubator in care ar urma se se sustina initierea unor afaceri in domeniul Hardware ( dezmembrari, reparatii, rectificari, echipamente electrice , electrotehnice si de tehnica de calcul) , cu cca. 500 de locuri de munca (IMM_uri cu max. 10 salariati)

Platforma urbana esentiala in polarizarea Baii Mari in jurul industriilor turism, informatica, este Centrul Vechi , cel mai slab punct actual al orasului (depopulat si in degradare accelerata) unde prin proiectul "MillenniumIII-Business Center" s-a propus la Ministerul Dezvoltarii si Prognozei , Comisia Comunitatii Europene si ADR Nord-Vest realizarea unui model de centru de afaceri cu profil informatic-turistic-educational , astfel incit sa existe o zona adecvata partii comerciale a produselor si serviciilor realizate in parcurile tehnologice propuse in etapa 2002-2003-2004 .
In MillenniumIII sunt propuse obiective specifice prin care se revitalizeaza arhitectural , functional si mai ales uman zona veche a orasului , facind-o atractiva pentru firmele care au activitati cu valoare adaugata mare inglobata prin utilizarea inteligentei specilistilor . Cei cca. 1.000 de specialisti in comert , informatica , administratie , turism , educatie , arta vor avea pregatatite conditii indentice celor din tarile avansate , inclusiv o retea informatica urbana de mare viteza , cu capacitate de conectare de min. 1.000 de calculatoare.

Fig.4. Baia Mare "Rivulus Dominarum_Redivivus" ,
Dezvoltare tehnologica it&turism

Proiectul de maxima prioritate il reprezinta MillenniumIII care pe linga obiectivele propuse pe termen scurt , are viziunea refacerii centrului de afaceri traditional al orasului - care a functionat peste 500 de ani pe u areal de cca. 44 ha (zona istorica protejata) , dind o cultura de afaceri deosebita orasului Baia Mare . Acesta regasire a identitatii orasului este necesara pentru inceputul mileniului si a reinvigorarii economice dorite de toti locuitorii orasuluii si judetului.

Multiplicarea efectului de dezvoltare imediata asupra oraselor judetului in special Sighetul Marmatiei ar da un sens clar dezvoltarii strategice in domeniile moderne si traditionale , valorificind potentialul deosebit al jud. Maramures.

Axa principala de dezvoltare fiind trasata pentru urmatorii 4 ani ramine la indemina planificatorilor strategici si ai promotorilor de proiecte de dezvoltare stabilirea succesiunii -prioritatilor si a implementarii efective a planurilor , care sunt in pregatire in diverse echipe comunitare-multidisciplinare , compuse din partenerii comunitari : administratie , IMM_uri, sistemul educational, ONG-uri .

Informatii suplimentare despre Proiecte de Dezvoltare in perspectiva 2002-2010 :
http://www.bm2000.mmnet.ro/oras_ideal.htm