Graiul Maramuresului
Joi
9 Decembrie 1999
Baia
Mare 2000
Protectia mediului si dezvoltarea durabila
Baia
Mare 2000
Sunt
lucruri si evenimente pe care nu le putem evita. Candva, foarte indepartat,
element de referinta pentru perspective pe termen lung, acum anul
2000 bate la usa. Oricat l-am vrea de neobisnuit, inevitabil el se
distinge prin aura cucerita de trecerea vremii, fiind concomitent
sfarsit de secol, de mileniu si, probabil, de ciclu istoric. Se asteapta
ca omenirea sa fie altfel sau sa nu fie deloc. Tot asa si pentru romani,
e posibil sa apara luminita de la capatul tunelului sau sa se instaleze
bezna totala in viata si istoria unui popor indreptatit la mandria
de a dainui de doua mii de ani pe aceste locuri crestinesti. Depinde
si de noi cum va fi, intrucat neamul nostru a mai trecut prin clipe
de grea cumpana si s-a salvat, uneori de-a dreptul miraculos.
Nu stim cata lume mai crede azi in miracole, tinand seama de dificultatile
prin care trecem si de greutatile care ne coplesesc. Multor necazuri
nu le dam capat, cum se spune, iar o seama de probleme pe care le
ridica tranzitia nu-si gasesc solutiile adecvate. In ciuda situatiilor
dramatice, unele aproape disperate prin care trec multi semeni de-ai
nostri, loviti de saracie si varii neputinte, peste sarbatorile de
Craciun si de Anul Nou nu se va putea sari. Era de asteptat si ar
fi fost binevenit sa reusim sa le mancam cu mai mult fast,
tocmai pentru ca intram cu ele in anul 2000. Dar n-a fost sa fie,
insa tot va fi cumva, cum au mai fost in unii ani, mai slabi, deci
mai modesti in urari de bucurie, belsug si prosperitate. De colindat
tot merita sa colindam, ca si de alte multe dati, pentru un marut
sau un cocut. Sanatosi sa fim, mai inainte de toate.
Cu acest restrictiv optimism pot fi acceptate si manifestarile incluse
in programul "Baia Mare - 2000". Ele par un indemn la a
mai uita de necazuri si a da la o parte cele rele. Nu neaparat o fuga
de realitate, o evaziune in iluzie, ci o consolare totusi benefica:
facem ce putem, ceea ce suntem in stare. Punem beculete colorate prin
oras si vedem viata mai in roz. E cazul sa ne tot lamentam, sa ne
plangem necazurile, de vreme ce tot nu scapam de ele? "mai da-le
incolo de chinuri si beti/Viata-i frumoasa, baieti!" Nu
zice oare bine cantecul de veselie? Si noua, necajiti cum suntem,
ne-ar strica o leaca de voie buna? Sa credem ca nu si sa incercam
marea cu degetul. Decat mereu amarati, e recomandabil sa fim din cand
in cand si bine dispusi. De ce sa ne indoim ca nu pot veni vremuri
si mai ... rele
Baia Mare isi marcheaza pe rabojul vremii si 670 de ani de atestare
documentara. Cine ii parcurge istoria scrisa, constata ca nu in toate
perioadele locuitorii lui au dus-o bine. Au fost loviti de molime
si incendii, amenintati de lupte si asedii, de ciceriri starine, chiar
de foamete, dar in fata pericolelor de tot felul au stiut sa fie solidari
si sa-si apere avutul si traiul modest. Respectul reciproc intre cetateni
a fost pus la temelia vietii si a constituit taria suprema a orasului,
dupa cum marturiseste o inscriptie latineasca de pe un sigiliu medieval.
Asa ca, daca la iesirea din mileniu ne este greu, sa speram ca la
intrarea in noul mileniu va fi altfel. Nu ne putem opune: dupa 2000
va urma inevitabilul 2001.
Augustin
Cozmuta
Protectia mediului si dezvoltarea durabila top
Din
programul "Baia Mare 2000" nu putea sa lipseasca o dezbatere
a carei tema sa fie protectia mediului si dezvoltarea durabila, stiute
fiind datele de la care porneste unul din cele mai poluate municipii
ale Romaniei in dezvoltarea sa viitoare. Cu atat mai mult cu cat integrarea
in Uniunea Europeana impune reguli deosebit de stricte in ceea ce
priveste protectia mediului.
In
debutul actiunii, la care au participat institutii care au rol in
poluarea sau in protectia mediului: Prefectura, Consiliu Judetean,
APM, Romplumb, Allied Deals phoenix, ONG-uri, Directia silvica, EGA,
Directia de sanatate publica, OJSPA etc, a fost prezentat site-ul
Primariei.
Alaturi de care, gazda "Maramures on the NET" a prezentat
"Orasul Ideal", fata de care Baia Mare este departe din
punctul de vedere al mediului in care traiesc cei peste 150.000 de
baimareni.
Pornind de la mesajul "orasului ideal" - "Impreuna
sa construim orasul ideal", primarul Cristian Anghel a prezentat
strategia de dezvoltare durabila a municipiului Baia Mare.
In acest context a vorbit si directorul Agentiei pentru protectia
mediului, domnul Ioan Gherhes, care, referindu-se la modul in care
se utilizeaza resursele regenerabilesi neregenerabile, a remarcat
cele patru mari potentiale surse de poluare" SC "Aurul",
SC "Romplumb" SC "Allied Deals Phoenix" si mineritul.
Daca primele trei pot fi controlate si monitorizate, in minerit, care
se afla intr-o permanenta restructurare, nu se stiu cu exactitate
managerii care raspund de impactul activitatii lor asupra mediului.
Noi ne permitem sa adaugam aici ca pentru a vorbi despre o dezvoltare
durabila, e necesar sa evaluam corect starea de mediu in Baia Mare,
unde exista o puternica poluare remanenta, care afecteaza sanatatea
oamenilor si care se adauga la poluatorii care exista.
Eleonora Ghete, in numele Directiei domenii publice, din cadrul Primariei,
reamintea faptul ca fata de tarile dezvoltate suntem mult in urma,
lucru care a determinat Directia sa intocmeasca un Program pe 5 ani,
care sa conduca la reabilitarea zinelor verzi. Despre care au vorbit
si Marius Varga, membru in comisia de specialitate a Consiliului local,
dr. Violeta Bindea, Ion M. Mihai. este necesar sa ne concentram atentia
asupra unor probleme concrete, pentru a cuantifica si eficienta a
remarcat Stefa Gonczi, secretarul general al Prefecturii. Efectele
poluarii asupra omului sunt evidente si acest lucru trebuie sa preocupe
autoritatea locala. Fiindca nu te poti dezvolta durabil cu o populatie
bolnava.
Sunt probleme cu calitatea apei potabile, cu deseurile menajere, care
sufoca municipiul. Se impune reamenajarea rampei de gunoi, care polueaza
nu numai Baia Mare, ci si satele in vecinatate.
Doi intreprinzatori particulari - Corneliu Pop si Mihai Breg au prezentat
o scrisoare de intentie, privind un studiu de fezabilitate despre
deseurile menajere.
In aceste conditii specifice, elaborarea pe termen lung a unui plan
de dezvoltare durabila despre care a vorbit si vicepresedintele Consiliului
Judetean, Calin Vintila, se impunea ca o necesitate. Un astfel de
plan ar constitui la nivel national o premiera si ar defini scopuri
si obiective, politici si strategii sectoriale, care trebuie atinse
intr-un program unitar, si sa intruneasca acceptul autoritatilor locale
si judetene, al cetatenilor municipiului.
Participantii la dezbatere au elaborat si semnat o Declaratie de principii,
care il imputerniceste pe primarul Cristian Anghel sa semneze Cartea
de la Aalborg (Danemarca), aprobata de participantii la Conferinta
Europeana pentru Municipii si Orase Durabile, din mai 1994. Carta
in care se evidentiaza importanta implicarii cetatenilor la adoptarea
deciziilor de dezvoltare durabila la nivel local.
Despre dezvoltare durabila vom mai vorbi, fiindca fara o convietuire
in armonie cu mediul, aceasta nu este posibila.
Viorica
Parja
back